

Slovenia - Danemarca 1-1 Autosuficiența îi costă scump pe danezi la debutul la EURO 2024

Dacă nu putem spune că șansa i-a favorizat pe cei îndrăzneți (pentru că Slovenia numai îndrăzneață nu a fost), este sigur că i-a pedepsit pe cei autosuficienți, iar această lecție este singurul lucru cu care putem rămâne după meciul Slovenia - Danemarca 1-1 de la EURO 2024. O lecție pentru alții, pentru că danezii nu par a fi capabili să învețe din astfel de întâmplări. Li se întâmplase deja la Mondialul 2022 în care au terminat cu un singur un punct o grupă cu Franța, Tunisia și Australia din care ar fi trebuit să iasă fără dureri de cap, iar acum au cu atât mai puțin vreo scuză după ce au căzut în capcana otrăvită a Sloveniei, echipă cu care jucaseră și în preliminarii și de la care primiseră câte un gol în fiecare meci, dintr-un total de trei șuturi pe poartă, fără să le fi fost învățătură de minte.
La cum a început jocul de la Stuttgart, a părut că Danemarca a venit cu temele făcute: 90% posesie în primul sfert de oră în care Slovenia a existat doar printr-un șut de la mare distanță (dar foarte bun) al vedetei Sesko, iar golul a părut firesc, reușit de Eriksen după o superbă pasă cu călcâiul a lui Wind.
Aceea a fost Danemarca așteptată, firească, o echipă de bărbați maturi și inteligenți care joacă în campionate importante ale Europei și care au un plan coerent în fața unui adversar atât de ușor de citit, care nu poate pune probleme decât la faze fixe sau prin Sesko. Autosuficiența s-a instalat însă imediat și s-a văzut în creșterea bruscă a posesiei Sloveniei, explicabilă nu prin capacitatea reală a acestei de echipe de a pasa, ci prin frâna bruscă pusă de nordici. Din minutul 16 și până la pauză a mai fost o singură fază importantă dar întâmplătoare, apărută la o centrare a lui Eriksen după o lovitură de colț care a dus la un carambol între jucătorii sloveni, de unde mingea a sărit puțin lângă bară.
Nimic nici din partea Sloveniei, care a terminat repriza fără șut pe poartă și cu mai puțin de 150 de pase corecte și nici pe a doua nu a început-o altfel, nici ca schimbare de efectiv, nici ca strategie, nici ca atitudine. După 20 de minute de antijoc de ambele părți, Danemarca a avut o mare ocazie de gol: centrare Kristiansen din stânga în careul mic pentru apariția lui Hojlund, însă mingea s-a dus în stomacul lui Oblak. După această fază, un comentariu apărut pe site-ul Skysports punea problema unui eventual regret al danezilor pentru această mare situație irosită. "N-are cum", am gândit în raport cu fotbalul submediocru al Sloveniei și nu am tresărit nici când Cerin a reluat cu capul la o palmă de vinclu două minute mai târziu pentru prima ocazie a slovenilor din interiorul careului.
A fost însă acțiunea care a schimbat raportul forțelor pe teren. Slovenia a început să conteze și a avut o nouă ocazie la o reluare modestă a lui Skorar după o fază fixă, Sesko a trimis o rachetă de la mare distanță în bară, iar un corner a produs surpriza după ce Janza și-a încercat cu folos norocul cu un șut din afara careului, mingea a lovit fundul lui Hjulmand și l-a păcălit pe Schmeichel.
Timp ar fi fost suficient pentru danezi să revină la conducere, dar întreaga echipă era deja captivă în plasa țesută de sloveni, iar golul norocos al lui Janza a fost veninul fatal. Mentalitatea nordică nu s-a făcut simțită, iar pe teren tot Slovenia a avut ultima mare ocazie la o eroare a lui Vestergaard care l-a scăpat ușor din marcaj pe Sporar, care a prins însă doar plasa laterală. După această ratare slovenii vor pretinde că au ratat victoria, dar chiar și egalul l-au sărbătorit cu mare fast la final. În definitiv plecau cu șansa a doua.
În România se spune că într-o astfel de competiție este important să nu pierzi primul meci. Puțin probabil ca asta să le aducă vreo consolare danezilor care în 2022 nu au pierdut primul meci dar le-au pierdut pe celelalte două, scenariu pe care nu este exclus să îl trăiască și Slovenia într-o grupă care mai cuprinde Anglia și Serbia. În plus, primele comentarii pe postul de televiziune care transmite turneul în România au indicat performanța Sloveniei drept un exemplu pentru naționala noastră înaintea primului meci din grupe. Este o chestiune de gusturi și priorități, fiecare vede performanța într-un anume fel, însă pentru autorul acestei cronici nu este nimic lăudabil în modul machiavelic în care slovenii au smuls acest punct, iar o astfel de abordare nu justifică (ci mai degrabă este un contraargument) al măririi la 24 al numărului de echipe prezente la turneul final.
Pentru Danemarca este în mod cert o deziluzie, dar poate o alarmă care sună la timp înaintea meciurilor cu adevărat grele în care este de așteptat să se joace fotbal 90 de minute.