Barcelona 3-0 Villarreal. Cu cinci schimbări în unsprezecele de start, Barça își regăsește esența

Cu schimbările scontate față de Clasico (titularizarea lui Ansu Fati, Ferran Torres și Gavi și trecerea lui De Jong pe postul de închizător), Barcelona și-a regăsit și drumul spre victorie, dar și plăcerea de a juca fotbal. A fost ajutată și de forma neașteptat de slabă a celor de la Villarreal care nu au construit nimic până la scorul de 2-0 și astfel nu au expus vulnerabilitățile defensive de așteptat cu Jordi Alba pe teren, Frenkie în centrul liniei de mijloc și Alonso fundaș central, iar meciul a devenit o formalitate pentru Barça odată ce mingile au început să ajungă la Lewandowski. Într-un interval de doar șapte minute cei de la Villarreal au primit pe Camp Nou tot atâtea goluri câte încasaseră în toate cele nouă etape anterioare, iar ofensiv aproape că nu au contat, statisticienii televiziunii spaniole reușind să numere până la pauză doar patru atacuri ale oaspeților. Meciul s-a jucat, practic, în primele 45 de minute, după care ritmul a scăzut vizibil și nu a fost salvat nici de intrarea jucătorilor “cu ștaif” Busquets, Pique, Dembele, Raphinha, primii doi întâmpinați cu ceva fluierături din tribune după prestațiile slabe din ultimele meciuri.

Fără a-l pune le socoteală pe Ter Stegen care nu a fost deranjat, toți titularii aleși de Xavi au avut evoluții notabile. Dintre cei doi fundași centrali Frenkie de Jong a distribuit bine baloane în toate direcțiile, lateralii au fost activi pe benzi, Gavi a oferit la mijloc plusul de energie care a lipsit echipei în Clasico, Pedri a fost omul cu detaliile, iar aripile Ansu Fati și Ferran Torres s-au integrat bine în joc, chiar dacă primului i se poate reproșa o oarecare doză de egoism, semn că tricoul cu numărul 10 atârnă încă prea greu în raport cu numărul mic de minute bifate în acest sezon. Deasupra tuturor a fost din nou Lewandowski, bine pus în valoare de colegii de echipă, dar strălucitor el însuși la execuție. O soluție inspirată dintre doi adversari a oferit Barcei deschiderea scorului într-un moment în care pasele mergeau șnur dar gradul de periculozitate la poarta adversă rămânea redus, apoi polonezul a marcat și golul doi cu un spectaculos șut de pe linia careului mare când încă nu se stinsese ecoul sărbătorii din tribune pentru reușita de 1-0. O fază excelent lucrată de Ferran Torres în careul advers a dus la golul marcat cu călcâiul de Ansu Fati după ce prima sa execuție, modestă, lovise bara, iar Barça a rezolvat încă din primele 40 de minute un meci care se anunța mai greu.

Ca raport al minutelor jucate Xavi a făcut din nou rotațiile corecte după pauză, însă poate că tehnicianul ar fi putut face mai mult în a altera dispunerea echipei în teren. Trecerea lui Torres în centrul atacului după schimbarea lui Lewandowski a fost singura schimbare tactică, benzile fiind oferite simultan lui Dembele și Raphinha (cu brazilianul acum în stânga), ideea obsesivă a antrenorului care totuși nu produce efectele așteptate. Contra unui slab Villarreal ar fi fost un rar prilej de a încerca alte combinații într-o lună octombrie teribilă, însă la final rămâne satisfacția unei victorii facile care poate reface moralul șifonat al echipei, înaintea altor două meciuri pe teren propriu, cu Bilbao în campionat și Bayern în Champions League.