Barcelona – Manchester United 3-1, finala Ligii Campionilor 2010-2011

La capătul unui meci excelent, FC Barcelona a învins Manchester United în finala Ligii Campionilor 2010-2011 şi este noua campioană a Europei.

Articol scris de - inițiatorul proiectului FootballClub.ro, urmăritor fidel al meciurilor din La Liga, Premier League și Bundesliga, cu peste 1000 de cronici și alte articole scrise despre FC Barcelona, Real Madrid, Arsenal, Liverpool, Manchester City, Manchester United, Chelsea, Tottenham, Bayern Munchen, Borussia Dortmund sau PSG.
29 mai 2011
FC Barcelona, câştigătoarea Champions League în 2011
FC Barcelona, câştigătoarea Champions League în 2011

Golul intamplator reusit de Wayne Rooney dintr-o pozitie suspecta de ofsaid a amanat temporar deznodamantul finalei dar nu a putut stopa Barcelona din drumul spre al doilea trofeu Champions League din ultimii trei ani si al patrulea din istorie. Dupa un an 2011 presarat cu evolutii chinuite in raport cu propriul potential urias, trupa lui Guardiola si-a regasit cea mai buna forma in probabil cel mai important meci al sezonului si nu si-a lasat adversarul sa spere intr-o surpriza decat in primele 7-8 minute ale jocului.

Un singur lucru i-a lipsit Barcelonei pentru spectacolul maxim – prezenta capitanului Carles Puyol in unsprezecele de start, desi dupa performantele din 2011 nici Mascherano nu merita sa ramana pe dinafara. Guardiola a facut insa dreptate in ultimele minute, Puyol a trait finalul partidei in teren, cu banderola pe brat, dar in cele din urma nu el a fost cel care a ridicat trofeul: El capitan i-a rezervat aceasta onoare lui Abidal, intr-un gest cu multe semnificatii ce depasesc sfera fotbalului. Astazi, pe Wembley nu a invins o echipa sportiva, ci o familie. De altfel intregul eveniment ce a avut ca punct central finala de la Londra a fost dominat de o atmosfera pozitiva intre cele doua echipe, ce a culminat cu o imbratisare calduroasa a celor doi antrenori si cu un joc plin de fair-play. Finala de pe Wembley a fost un duel intre doi giganti care se respecta, intre doua mari institutii model.

La un singur capitol a fost Barcelona deficitara in acest sezon: abilitatea mediatica. Cele patru meciuri cu Real Madrid in interval de trei saptamani au stirbit pe nedrept imaginea Barcelonei de echipa “buna”, iar faptul ca Guardiola a abordat cu formule experimentale ultimele meciuri de campionat pusese oarecum in umbra rezultatele exceptionale ale echipei in actualul sezon. Barcelona a rezolvat insa problema printr-o abordare exemplara a finalei si un galop de sanatate spre trofeu in fata unui adversar incapabil sa opuna rezistenta. Suficient de odihniti in ultimele saptamani, jucatori precum Pedro, Villa sau Iniesta au revenit la cea mai buna forma in meciul decisiv, iar echipa in ansamblu a fost o poezie in miscare. A fost 3-1, dar Barca a lasat impresia ca poate inscrie oricand. Marturie sta raportul suturilor spre poarta (20-4) si cel au suturilor pe spatiul portii (10-1).

Prin prestatia din timpul celor 90 de minute ale finalei, Barcelona sterge toate controversele nascute in acest sezon si face uitate momente de joc mai putin stralucit in 2011. Cifrele statistice ale meciurilor cu Arsenal (0 suturi pe poarta ale englezilor), Real Madrid (1 sut pe poarta) si astazi Manchester United (1 sut) arata fara putinta de tagada ca Barcelona este castigatoarea meritorie a trofeului, iar evolutia entuziasmanta din aceasta seara este doar o marturie in plus. Messi a fost desemnat omul meciului (personal l-as fi ales pe Xavi), prin golul de azi a egalat si recordul absolut de goluri marcate intr-un sezon de Champions League (12, van Nistelrooy), dar in cele din urma fiecare jucator blaugrana a fost protagonistul unui adevarat recital, cu celebrul MVP o data in plus impunator. Un final perfect pentru un sezon ce vis, din care vor ramane ca amintiri evolutia din aceasta seara si un magnific 5-0 cu Real Madrid.

Manchester United a avut mingea doar in primele 7-8 minute si in ultimul sfert de ora, cand deja zarurile fusesera aruncate. O iesire a lui Valdes in marginea careului de 16 metri pentru a boxa in fata lui Rooney a fost singura actiune care a atras atentia in jumatatea catalana, pana la golul frumos dar oarecum intamplator al lui Rooney din minutul 34, cand Barcelona conducea deja pe deplin ostilitatile. Diavolii au incercat sa incurce constructia Barcelonei aglomerand excesiv zona de la 30-40 de metri de poarta lui Van der Sar, dar Xavi, Iniesta sau Messi au gasit suficiente spatii de patrundere pe fondul unui joc in viteza. Dupa o serie de incercari ale lui Messi si Villa, golul de 1-0 a venit in minutul 27 pe ruta Xavi – Pedro, tanarul atacant indeplinind o formalitate dupa ce ramasese singur cu veteranul din poarta lui United.

Barcelona a rezolvat meciul rapid in repriza secunda, prin doua suturi din afara careului. Primul i-a apartinut lui Messi, in minutul 54, cu un sut surprinzator pentru Van der Sar, mascat in prima faza de un coechipier. David Villa a pus cireasa pe tort in minutul 69 cu un sut superb in vinclu, aratand ca intr-adevar “a venit la Barcelona pentru a juca astfel de meciuri”. S-a vorbit in acest sezon despre un posibil final de ciclu la Barcelona si stim ca este inevitabil, dar jocul de astazi arata ca acel final nu a sosit inca. Guardiola spunea de altfel la conferinta de presa premergatoare meciului ca mai are un an de contract si ca “spera” sa il respecte, iar Mascherano a declarat imediat dupa meci ca echipa este tanara si are suficiente obiective pentru viitor.

Acest articol a fost scris pentru Comunitatea fanilor FC Barcelona din România şi are un caracter subiectiv.