Țara Galilor – Anglia 0-3. Rashford și Foden ghidează Anglia spre câștigarea grupei B de la Mondialul din Qatar

Cum este firesc într-o țară cu o presă puternică, criticile la adresa naționalei Angliei vor fi întotdeauna intense iar selecționerul Gareth Southgate se regăsește în mod constant în fața tirului de reproșuri chiar dacă rezultatele echipei în mandatul său reprezintă apogeul ultimelor (multe) decenii. Este normal să apară astfel de critici în condițiile în care echipa nu este un model de constanță și, după cum trecuse într-un singur an de la jucarea unei finale de Campionat european la retrogradarea fără victorie din primul eșalon al Ligii Națiunilor, la fel a trecut și la actualul Mondial de la o victorie strălucită cu Iran în care a marcat 6 goluri la un meci necondimentat cu Statele Unite în care nici nu a găsit poarta, dar nici măcar ocazii clare. Totuși, spre satisfacția fanilor englezi, marea calitate a lui Southgate pare să fie aceea de a găsi rapid soluții, așa cum s-a întâmplat și în meciul cu Țara Galilor în care a adus exact elementele de noutate de care echipa avea nevoie pentru a-și regăsi savoarea și drumul spre victorie. Rămâne de văzut doar dacă selecționerul se va dovedi inspirat și mai departe, fiindcă Senegal în optimile de finală va pune mai mult ca sigur mai multe probleme decât a făcut-o ultimul adversar din grupă.

Țara Galilor avea nevoie de victorie pentru a spera la calificare, dar nu a fost nicio clipă în cărți pentru a obține. Pentru victorie ar fi trebuit să atace, dar nu a avut calitatea să își impună jocul de pase și nici vreun dram de inspirație din partea oamenilor din față pentru a lovi măcar pe contraatac. Articole din presa britanică cu o zi înainte de meci scriau despre posibilitatea ca Bale și Ramsey să rămână în afara unsprezecelui de start și, chiar dacă în realitate nu li s-a refuzat șansa poate unui ultim meci în carieră la un Campionat Mondial, din punct de vedere al jocului ei puteau rămâne liniștiți pe margine.

Probabil că Țara Galilor nici nu are alte variante într-un loc destul de subțire pentru care însăși calificarea la acest turneu final este o realizare imensă iar punctul obținut în grupă cu Statele Unite este un mare bonus. În schimb Anglia le are și Gareth a adus prospețimea necesară, atât ca factor fizic cât și ca inspirație în joc, chiar dacă a păstrat aceeași coloană vertebrală ca și în celelalte meciuri. Foden și Rashford au fost marile plusuri la primele lor meciuri ca titulari la acest Mondial, ei fiind de altfel cei care au marcat cele trei goluri ale întâlnirii.

Poate părea târziu faptul că Anglia a deschis scorul abia după pauză, dar chiar și prima repriză a fost la discreția sa, cu o posesie de aproape 75% și cu două ocazii mari, o tentativă de scăriță a lui Rashford din poziție de unu contra unu cu portarul galez și apoi un șut al lui Foden peste poartă după o succesiune eficientă de pase. Golul previzibil a venit la cinci minute de la reluare dintr-o lovitură liberă scoasă de Foden și executată peste zid de Rashford, iar după doar 90 și ceva de secunde Kane a furat o minge în marginea careului și a trimis-o perfect în fața porții pentru urcarea oportună a lui Foden.

Marea ocazie a galezilor de a obține măcar un gol de onoare din acest meci a venit dintr-un șut care a lovit spinarea lui Maguire și a necesitat plonjonul spectaculos al lui Jordan Pickford. Nu la fel de inpirat a fost omologul său din poarta Țării Galilor, Danny Ward, care nu a putut evita ca minge să îi treacă printre picioare la șutul lui Rashford după două driblinguri în fața lui Connor Roberts, iar Anglia s-a impus la scor de neprezentare și a făcut pasul spre optimile de finală cu un impresionant golaveraj 9-2 și cu șase marcatori diferiți în această serie, semnal de alarmă pentru defensivele care o vor întâlni de acum încolo pe vicecampioana Europei.